Discriminarea la locul de muncă

Discriminarea la locul de muncă

Tuberculoza este o boală care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau statut social.

Din păcate, cele mai multe cazuri sunt întâlnite în rândul persoanelor tinere (15-49 ani) active din punct de vedere profesional și economic. Acestea sunt adesea victimele stigmatului social, al discriminării și al marginalizării, în special la locul de muncă. 

Discriminarea la locul de muncă se manifestă sub diverse forme, începând cu interviul de angajare și terminând cu decizia de concediere. Formele speciale de discriminare la locul de muncă sunt: 

  • mobbing-ul – hărţuirea psihologică la locul de muncă, manifestată prin izolare, ignorare completă, atac la persoană, umilire, discreditare, ridiculizare, critici nefondate etc., iar angajatul hărţuit psihologic va accepta condiţiile incorecte, – nedemne de lucru și salarizare;
  • bullying-ul – la locul de muncă, reprezintă un comportament abuziv, repetitiv și persistent, manifestat de o persoana aflată într-o poziție mai înaltă decât victima.

Cadrul legal al discriminării este completat de Ordonanța de Guvern 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În ceea ce privește raporturile de muncă, în Codul Muncii se regăsește principiul egalității de tratament față de toți salariații și se interzice orice discriminare directă sau indirectă faţă de salariat. În același document, se consideră discriminare față de un angajat orice acte şi fapte de excludere, restricţie sau preferinţă ori diferențiere, bazate pe criterii de rasă, sex, vârstă, apartenență etnică, orientare sexuală, origini naționale sau sociale, religie, opțiuni politice, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenență la o categorie defavorizată., care au ca scop sau efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii drepturilor prevăzute de legislația muncii.

Campania face parte din cadrul proiectului Step by Step Towards an Inclusive Society. Proiectul este derulat de Asptmr Constanța în parteneriat cu UNOPA – Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA și COPAC -Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice din România cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.